Mandrie si Prejudecata

Lasand titlul care tinde a vrea sa fie inspirat, consider ca mandrie este unul dintre caracterele definitivante a multor oameni, daca nu a omenilor in general. Mandrie de sine, de locul de care apartin, de oamenii la care tin. In cazuri extreme, mandria ne impiedica sa actionez cum vrem noi, sa vedem ce se afla dincolo de paravan sau sa intelegem cu adevarat ceea ce se intampla. Dar mandria e cea care ne face sa ne tinem cu dintii de propriile idealuri, sa zambim si sa lacrimam cand oameni apropriati noua indeplinesc, daca nu un lucru maret, un lucru pe care l-au ravnit mult si care ii face sa para si mai mareti, si mai stralucitori - pentru ochii nostrii cel putin.

Personal, intre un om cu prea multa mandrie si unul cu prea putina, il prefer pe cel hiper-mandru. E important sa fim oameni mandrii, sa putem sa infruntam lumea stiind cine suntem, ce vrem, nu in functie de ce se presupune ca putem putem, sa facem, si ce nu vom face decat constransi si in cazuri mult prea rare. E important insa sa fim in stare sa ne calcam mandria... e important sa cedezi cateodata. Si desigur, sentimentul exuberant in momentul in care suntem in culmea mandriei este unul deosebit.

Mandrie pentru sine sau pentru altii? Oamenii care nu sunt in stare sa fie mandrii de ei insasi vor avea intotdeauna probleme de relationare fiindca nu vor fi in stare sa se aprecieze la adevaratul nivel, dand intotdeauna in spate. Dar si cei cu prea multa vor tinde sa calce peste altii, considerandu-se pe ei mult prea importanti. In schimb, mandrie fata de altii nu o consider vreodata o dauna - decat ca, eventual, cateodata, cand esti prea mandru de cineva, vei incepe sa tinzi ca poate tu nu esti destul de bun ai fi in preajma (prostii, nu?). Sunt mandru de multa lume zilele astea. Sunt mandru de cel mai bun prieten al meu fiindca e un om extraordinar si pentru ca face ceea ce ii place, desi nu stie cand ar trebui sa nu mai sufere singur si sa respire. Sunt mandru de faptul ca voi fi "cavaler de onoare" pentru o buna prietena, prea inteligenta si ironica pentru binele ei. Sunt mandru de oamenii care imi sar in cale cand ma intorc dupa cateva zile lipsa pentru a nu ma lasa sa ies din imbratisarea lor. Sunt mandru ca pot sa scriu toate lucruri astea. Sper doar ca toti oamenii acestia vor reusi la un momentdat sa fie mandrii ca sunt alaturi de ei, sa fie mandrii de mine.

“Once social change begins, it cannot be reversed. You cannot uneducate the person who has learned to read. You cannot humiliate the person who feels pride. You cannot oppress the people who are not afraid anymore. We have seen the future, and the future is ours.” Cesar Chavez

Prejudecatile sunt prea departe de mine acum ca sa povestesc de ele...